[ ]
stiai ca printr-o tacere poti intelege uneori mai multe decat ai putea cere...
so here it is.. un vid :)
tacere.
marți, 9 decembrie 2008
miercuri, 3 decembrie 2008
sticla si ceata.
un geam de sticla si ceata inauntru.
o mana ce se tinde si se loveste de suprafata rece a geamului. se opreste brusc. se retrage si isi atinge usor tendonul. doare. ciudat. si era doar un geam..... un geam de sticla.
stii cum e..... sa privesti de dincolo de geam... o lume ce trece fara sa se sinchiseasca sa privesca.
un suflet inchis intr-un spatiu restrans si.. toata lumea ii departe.
nu ti se pare ca pe langa distanta reala se mai interpune si o distanta sufleteasca ce pare sa nu se mai termine? niciodata nu m-am gandit cat de mult poate sa insemne o distanta ca sa schimbe un om.
pacat ca toata lumea omite si totul se intampla fara sa vrei in principiu.
ciudat ca niciodata nu voi stii sigur ceea ce este adevarat.. ca eu niciodata nu sunt acolo.
daca vrei un cuvant poate sa devina realitate. o minciuna ce ajunge adevar si asa ne-am tesut lumea in care traim. ca oricum nu-ti pasa.. ce conteaza... ce contezi tu in raport cu un mediu ce nu are sens si importanta.... si implicit si tu ramai fara nici un fel de valoare....
true. pacat ca ne complacem in starea asta.
idealizare. visare. melancolie. uitare. nesomn. dor. chin. iubire. ura. scarba. neliniste. saturatie. indiferenta. ipocrizie. speranta. resemnare. amalgam.... un ghiveci de sentimente....
o mana ce se tinde si se loveste de suprafata rece a geamului. se opreste brusc. se retrage si isi atinge usor tendonul. doare. ciudat. si era doar un geam..... un geam de sticla.
stii cum e..... sa privesti de dincolo de geam... o lume ce trece fara sa se sinchiseasca sa privesca.
un suflet inchis intr-un spatiu restrans si.. toata lumea ii departe.
nu ti se pare ca pe langa distanta reala se mai interpune si o distanta sufleteasca ce pare sa nu se mai termine? niciodata nu m-am gandit cat de mult poate sa insemne o distanta ca sa schimbe un om.
pacat ca toata lumea omite si totul se intampla fara sa vrei in principiu.
ciudat ca niciodata nu voi stii sigur ceea ce este adevarat.. ca eu niciodata nu sunt acolo.
daca vrei un cuvant poate sa devina realitate. o minciuna ce ajunge adevar si asa ne-am tesut lumea in care traim. ca oricum nu-ti pasa.. ce conteaza... ce contezi tu in raport cu un mediu ce nu are sens si importanta.... si implicit si tu ramai fara nici un fel de valoare....
true. pacat ca ne complacem in starea asta.
idealizare. visare. melancolie. uitare. nesomn. dor. chin. iubire. ura. scarba. neliniste. saturatie. indiferenta. ipocrizie. speranta. resemnare. amalgam.... un ghiveci de sentimente....
vineri, 28 noiembrie 2008
blue blue... blue blue blue...
ti s-a intamplat des sa te uiti pe spate in scaun si sa te lasi prada avalansei de ganduri ce iti cotropesc mintea in orice secunda... ti s-a-intamplat sa te uiti la tastatura cum parca butoanele nu erau asa si o ai de atata timp... sa iti spuna lumea ca esti palida si cu cearcane cand tu parca azi noapte ai dormit cel mai bine? sa simti ca esti bine si apoi sa iti cada fata si sa descoperi ca nu esti bine deloc?
sa iti doresti sa faci atatea si totusi nu faci nimic? sa stai cu inima stransa din cauza unor vechi experiente.. sa te chinuie un sentiment pregnant de a scuti ziua de alte chestii aiurea? sa te chinui seara inainte sa te culci cu dezastrul care il observi in lume si apoi cand iesi sa te socheze cat de urata a ajuns sa fie ... si parca cangrena sa te intampine din usa..
marti toate pareau scoase parca din poeziile lui bacovia, de la motive si sentimente.. pana la.... stalpii erau prea murdari ca si strazile, pe drum lumea mergea singura si in aglomeratia deplina nu gaseai decat un gand de izolare si strigate de nevoia de compasiune. nu ti s-a parut niciodata ca parca toata lumea se trezise azi cu aceasi mutra lunga si ca totul ajunge sa fie predominant gri si negru.. si poate un galben bolnav...
si desi banca nu tinea si parea ca se rupe mi-a tinut companie atat timp cat am avut nevoie sa imi scriu cele 5 ganduri ce ma chinuiau. uitasem de metabolism si glande, de adrenalina si insulina si bolile ce iti chinuie atat lumea " de vis". inainte de a pleca in aceast calatorie imposibila cu un gand acceptabil cateva cuvinte imi impregnasera o starea si mai aiurea.. :)
"ce conteaza daca eu ma duc ca eu mi-am incheiat socotelile.. ce conteaza daca noi plecam"...... pai hai sa vedem ce conteaza... si.... si raman in urma doar niste amintiri dureroase a ceea ce a fost o data :) o amintire a ceea ce se va sterge oricum... caci si tu mori si nimeni nu isi va mai aminti de tine... pacat ca e asa trist.
fierbea in mine mania si revolta asupra incapacitatii mele de a scoate la capat situatia exact cum as vrea. urasc sa observ cum incetul cu incetul.. particulele se distrug si in viteza ei de distrugere in masa antreneaza alte sute de atomi care ii distruge. o clipa si un moment si deja viata iti este pecetluita. sperai in a-ti regasi omul din interior si starea de constienta caci viata iti este total inconstienta si inchinata haosului. cum si tu esti antrebat in miscarea asta total aiurea cum se poate sa te impotrivesti fluviului..
ma bucur enorm ca unoeri conteaza mai mult impresia decat ceea ce este bine pt tine. un eu constrans.. un eu ce nu are o apartenenta un eu ce poarta ca o cruce amprenta altui eu.
tu nu aparti , ca si mie sinelui si doar lumii. un amalgam de factori si mediii ce te-au format si te schimba permanent. pacat ca nimic nu se pierde..... totul se transforma.
si dap... omul nu se pierde.. rar se transforma si aceasta transformare nu e decat... o foita ce il acopera fata desfigurata.
sentimente ce ard si taie mai rau ca o secure... si mai rau ca orice otrava. iti ard dorintele si spulbera visele iti inneaca spiritul intr-o mare de daznaiduinta. uite.. uite-ma .. priveste sufletul lupului de stepa. la fel de sterp....... asemenea stepei.
imi pare rau ca te-am pierdut si la andul meu ca m-am pierdut.
nu m-ai inteles si m-ai pierdut cu sfoara cu tot. s-a rupt saraca arsa de conflicte.
si pacat ca vorbim o limba atat de cunoscuta si infinit de necunoscuta. nu imi poate cuprinde nimic din ceea ce simt si nimic sa intelegi tu. cuvinte fara sens .. cuvinte fara importanta. cuvinte ce nu fac decat sa distruga.
poza. copac. padure. casa veche si vis. lacrima si oftat.
welcome in a hole of melancholy...
sa iti doresti sa faci atatea si totusi nu faci nimic? sa stai cu inima stransa din cauza unor vechi experiente.. sa te chinuie un sentiment pregnant de a scuti ziua de alte chestii aiurea? sa te chinui seara inainte sa te culci cu dezastrul care il observi in lume si apoi cand iesi sa te socheze cat de urata a ajuns sa fie ... si parca cangrena sa te intampine din usa..
marti toate pareau scoase parca din poeziile lui bacovia, de la motive si sentimente.. pana la.... stalpii erau prea murdari ca si strazile, pe drum lumea mergea singura si in aglomeratia deplina nu gaseai decat un gand de izolare si strigate de nevoia de compasiune. nu ti s-a parut niciodata ca parca toata lumea se trezise azi cu aceasi mutra lunga si ca totul ajunge sa fie predominant gri si negru.. si poate un galben bolnav...
si desi banca nu tinea si parea ca se rupe mi-a tinut companie atat timp cat am avut nevoie sa imi scriu cele 5 ganduri ce ma chinuiau. uitasem de metabolism si glande, de adrenalina si insulina si bolile ce iti chinuie atat lumea " de vis". inainte de a pleca in aceast calatorie imposibila cu un gand acceptabil cateva cuvinte imi impregnasera o starea si mai aiurea.. :)
"ce conteaza daca eu ma duc ca eu mi-am incheiat socotelile.. ce conteaza daca noi plecam"...... pai hai sa vedem ce conteaza... si.... si raman in urma doar niste amintiri dureroase a ceea ce a fost o data :) o amintire a ceea ce se va sterge oricum... caci si tu mori si nimeni nu isi va mai aminti de tine... pacat ca e asa trist.
fierbea in mine mania si revolta asupra incapacitatii mele de a scoate la capat situatia exact cum as vrea. urasc sa observ cum incetul cu incetul.. particulele se distrug si in viteza ei de distrugere in masa antreneaza alte sute de atomi care ii distruge. o clipa si un moment si deja viata iti este pecetluita. sperai in a-ti regasi omul din interior si starea de constienta caci viata iti este total inconstienta si inchinata haosului. cum si tu esti antrebat in miscarea asta total aiurea cum se poate sa te impotrivesti fluviului..
ma bucur enorm ca unoeri conteaza mai mult impresia decat ceea ce este bine pt tine. un eu constrans.. un eu ce nu are o apartenenta un eu ce poarta ca o cruce amprenta altui eu.
tu nu aparti , ca si mie sinelui si doar lumii. un amalgam de factori si mediii ce te-au format si te schimba permanent. pacat ca nimic nu se pierde..... totul se transforma.
si dap... omul nu se pierde.. rar se transforma si aceasta transformare nu e decat... o foita ce il acopera fata desfigurata.
sentimente ce ard si taie mai rau ca o secure... si mai rau ca orice otrava. iti ard dorintele si spulbera visele iti inneaca spiritul intr-o mare de daznaiduinta. uite.. uite-ma .. priveste sufletul lupului de stepa. la fel de sterp....... asemenea stepei.
imi pare rau ca te-am pierdut si la andul meu ca m-am pierdut.
nu m-ai inteles si m-ai pierdut cu sfoara cu tot. s-a rupt saraca arsa de conflicte.
si pacat ca vorbim o limba atat de cunoscuta si infinit de necunoscuta. nu imi poate cuprinde nimic din ceea ce simt si nimic sa intelegi tu. cuvinte fara sens .. cuvinte fara importanta. cuvinte ce nu fac decat sa distruga.
poza. copac. padure. casa veche si vis. lacrima si oftat.
welcome in a hole of melancholy...
luni, 24 noiembrie 2008
24 noiembrie. inundatia.
cica e azi, astazi o zi friguroasa de 24 noiembrie , o zi de luni cu un chiul la fizik si ziua in care mi-am gasit bocancii :D da... ce mod de a carcteriza o zi. total patetic. ok
sa o luam de la capat....
nu era o zi. este vorba de o clipa, de acest prezent. de un prezent ce nu are legatura cu un trecut si nici cu un viitor. nu se poate spune asa. se poate spune in schimb ca reprezinta totul un trecut un prezent si viitor. nu a fost ci este si nici nu va fi. totul fiind esenta si adevar.
stii.... eu chiar urasc cuvintele. sunt ca o limitare a ceea ce este . nu poti eplica nimic in cuvinte ca adevarata ei natura. intotdeuna conteaza lucrurile care nu se pot explica in cuvinte.
a stii sa zambesti inseamna ceva. a stii sa traietsi intr-o pace perfecta e iar ceva special. nu stiu daca exista un a invata sa traiesti, nu stiu daca e bine sa fii prea omenesc, nu stiu exact daca e bine sa ai un scop. de asemenea imi este iar greu sa cred lumea in care traiesti e alcatuita numai din a fi ceva rau, a distruge, a elimina.... eu chiar vreau sa imi pastrez nucleu meu galben ce ma numesc eu si care are anumite aspiratii. are ceva scopuri, din pacate abia si le indeplineste
si alea cu greu.
de curiozitate oare merita intreprins un adevarat razboi? dap cea mai buna metoda de a te pazi e sa ataci. dar totusi.. nu stiu de ce tind sa nu fac asta. nu mi se pare normal sa fac o coliziune cu ceea ce ar putea iesi un dezastru. de ce sa arunci valul de sageti otravitoare asupra unor lucruri care se pot clarifica si altfel. si dap. ma distrug punand vointa altora inainte si binele altora tot inaintea mea. conteaza. si asa nu sunt decat ceva trecator. ceva ce supravietuieste astazi.. dar maine nu mai stiu. si daca ar duce cineva lipsa, acea ar fi la fel de trecatoare. totul trece remember..?
da si acum.. unde e timpul ce nu exista? unde e prezentul continuu... ?
dap. sunt mult mai ok cu ideea ca apa este mai puternica decat stanca reusind sa se infiltreze.
stii ceea ce e greu. sa accept asa cum sunt. sa ma accepte asa cum sunt si ei.
mamaliga si ..... malai. si mamaliga are nevoie de apa... si de caldura :)
so here we are. ce mai ziceai? dap stiu ideile sau expunerea suna nebuneste. nu conteaza
"stai si asculta fluviul" vei intelege.
cum ma simt. fluviu. :) de toate si absolut nimic. astazi sunt un amalgam de sentimente. duap cum spuneam.... nu conteaza cuvintele. limiteaza totul. intelegi totul daca asculti. asculta cursul raului care izvoreste din tine.
sa o luam de la capat....
nu era o zi. este vorba de o clipa, de acest prezent. de un prezent ce nu are legatura cu un trecut si nici cu un viitor. nu se poate spune asa. se poate spune in schimb ca reprezinta totul un trecut un prezent si viitor. nu a fost ci este si nici nu va fi. totul fiind esenta si adevar.
stii.... eu chiar urasc cuvintele. sunt ca o limitare a ceea ce este . nu poti eplica nimic in cuvinte ca adevarata ei natura. intotdeuna conteaza lucrurile care nu se pot explica in cuvinte.
a stii sa zambesti inseamna ceva. a stii sa traietsi intr-o pace perfecta e iar ceva special. nu stiu daca exista un a invata sa traiesti, nu stiu daca e bine sa fii prea omenesc, nu stiu exact daca e bine sa ai un scop. de asemenea imi este iar greu sa cred lumea in care traiesti e alcatuita numai din a fi ceva rau, a distruge, a elimina.... eu chiar vreau sa imi pastrez nucleu meu galben ce ma numesc eu si care are anumite aspiratii. are ceva scopuri, din pacate abia si le indeplineste
si alea cu greu.
de curiozitate oare merita intreprins un adevarat razboi? dap cea mai buna metoda de a te pazi e sa ataci. dar totusi.. nu stiu de ce tind sa nu fac asta. nu mi se pare normal sa fac o coliziune cu ceea ce ar putea iesi un dezastru. de ce sa arunci valul de sageti otravitoare asupra unor lucruri care se pot clarifica si altfel. si dap. ma distrug punand vointa altora inainte si binele altora tot inaintea mea. conteaza. si asa nu sunt decat ceva trecator. ceva ce supravietuieste astazi.. dar maine nu mai stiu. si daca ar duce cineva lipsa, acea ar fi la fel de trecatoare. totul trece remember..?
da si acum.. unde e timpul ce nu exista? unde e prezentul continuu... ?
dap. sunt mult mai ok cu ideea ca apa este mai puternica decat stanca reusind sa se infiltreze.
stii ceea ce e greu. sa accept asa cum sunt. sa ma accepte asa cum sunt si ei.
mamaliga si ..... malai. si mamaliga are nevoie de apa... si de caldura :)
so here we are. ce mai ziceai? dap stiu ideile sau expunerea suna nebuneste. nu conteaza
"stai si asculta fluviul" vei intelege.
cum ma simt. fluviu. :) de toate si absolut nimic. astazi sunt un amalgam de sentimente. duap cum spuneam.... nu conteaza cuvintele. limiteaza totul. intelegi totul daca asculti. asculta cursul raului care izvoreste din tine.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)