am adormit pur si simplu, nu ca alte dati cand imi treceau prin minte atatea idei si atatea solutii de la tot atatea probleme. uneori e bine sa te scufunzi in vidul negru al viselor, al nimicului ce poate lua orice dimensiune. m-am trezit in schimb de zgomotele celor apropiati si de anumite intrebari ce ma aveau in prin plan. am decis sa ciulesc, mai dorm inca o ora. dar somn mai mult tot nu am avut. m-am trezit la 6 45 chiar mai devreme cu aproape o jumatatea de ora. dar in schimb tot pluteam intre cele doua realitati ca pe la 7 si ceva sa aflu victoria, adormisem si visele iar ma bantuiau. si nu orice vise, ci acelea cu secvente ce nu aveau sens, cu schimbari bruste de decor si timp, spatiu si oameni. parea o epopee fragmentata ce avea la baza motivul trecerii ireversibile ale timpului.
in vis .. era spre sfarsit era deja noapte si cutreieram prin niste stradutze laturalnice ca sa ajungem la o cladire. p drum gardurile parca deveneau din ce in ce mai convexe, intersectandu-se aproape intr-un loc unde simteam ca ma sufoc . gardurile mult prea inalte, noaptea mult prea apasatoare si totusi mana de care ma agatasem ma tragea sa ies din locul acela stramt. si da..peste tot latrau cainii. dar s-au oprit la un moment dat , cand am vorbit cu un anumit nene si incercam sa urcam niste scari... apoi..totul s-a spulberat. era deja f tarziu si intarziasem. domnea necunoscutul si frica.
visele inca trageau de mine pt a continua actiunea. dar a trebuit sa ma ridic. deja incepuse sa mi se faca pielea gaina. urasc senzatia asta dimineata cand este f bine sub plapuma ca sa mai poti avea pretentia sa te ridici, mai ales cu un motiv ca mersul la scoala.
din pacate intr-un fel, fericire in al doilea fel nu am facut decat o ora si asta la 12..asa ca daca aveam initiativa nici nu ma mai stresam sa ma tarasc ca un zombie stunned de magia somnului.
plimbare si window shopping, uneori atat de bine dar atat de frustrant cand nu ai defapt decat 3 lei pt o cafea si bilet de intors. imi uitasem si banii aks in disperarea cu intarziatul. si apoi ora... ora la care logic toata lumea se plictisea dar trebuia sa stam. mi-am stricat media. am inversat cam tot la economie.. nu conteaza. macar acum pot sa dorm linistita ca scoala s-a incheiat. pot sa ma consider deja in vacanta.
lucrul cel mai dubios mi se pare diferenta dintre oamenii care impart un anumit spatiu obligati de anumiti factori. si un alt lucru ciudat, multitudinea lucrurilor care il pot face p un om sa para ca ticnit sau intr-adevar dubios. o anumita intrebare pusa aiurea sa determine o astfel de comportare , de a judeca omul si de a-l apostrofa din cauza ca implica in anumite chestii. da .. nu se intelege nimic... dar imediat si explicatia. am fost lasata p dinafara si eu si dd dar asta nu e tragedia, oricum refuzam invitatia. dar azi s-a int un lucru normal si logic , face parte din acele faze penibile cand esti intrebat vesel ce cadou ai cumparat si defapt n-ai fost invitat. asta nu e o problema, treci peste dar cum sa nu observi cand persoana este trasa de mana de un alt individ care incepe si comenteaza si da din picior nervos ca ai dezvaluit marele secret. pierdere de vreme si neuroni. ahh si de secunde.cred ca prefer de n ori sa-mi irosesc acele secunde mergand prin padure si conversand cu persoane geniale, fara sa stau sa privesc istericalele unora.
maruntinul de azi care m-a stresat a fost acelasi ca si ieri.. socul ca timpul a trecut atat de repede. inca un an si s-a terminat liceu. ciudat.
inca 3 clipe si ti-ai terminat viata.
totul trece mult prea repede. omul nu are destul timp sa se dezvolte iar eternitatea e deja mult prea plictisitoare...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu